Lista my pen!...

Da... Ca de obicei... Planurile mele se duc de rapa.

Am facut lista, am intrebat, am primit raspuns, si-am ramas cu raspunsul.

Normal ca nu pot merge nicaieri. N-am bani, n-am timp, n-am voie...

Viata e un mare nu. Asa-i ca trebuia sa ajung la concluzia asta mai devreme?

In fond, ar fi trebuit sa ma astept. Oricum din cate chestii de genul asta mi-am propus sa fac... Nu stiu daca am reusit sa realizez macar o jumatate.

Fie... Trebuie sa existe si o parte buna in toate astea, nu?

(moment de asteptat sa imi dau seama care e partea buna)

Corect! Exista o parte buna. Partea buna e ca, intr-un final glorios, datorita planului meu care s-a evaporat printr-un simplu raspuns la o intrebare ("pot?", "NU."), si datorita unui omulet (care s-a evaporat si el, si bine a facut), am invatat ca-i fain sa visezi. Si ca nu conteaza daca visul devine realitate sau nu...

Importanta si faina e starea aia de visare in care iti zici "Si ce daca?". Si iti bagi hainele in rucsac, stiind foarte bine ca sansele sa le pui inapoi in dulap fara sa fi mers nicaieri sunt destul de mari.

Asta-i tot ce conteaza. Daca poti sa-ti traiesti toata viata visand (chiar daca stii ca visezi si pui pauza la vis din cand in cand) esti un om fericit.

Aveti grija de voi.