O zi draguta din viata mea...

Zi minunata de sfarsit de Decembrie... am fost cu..a...a.. Corina(nu stiu cum sa evit cacacofonia)... la patinoar... Ei... nu a fost cel mai palpitant pationoar din viata mea.... sau a ei.... dar, a fost ok... Ma rog... era sa cad eu odata.... si am facut o faza gen:" sunt bine, sunt bine!! nu va faceti griji, sunt bine.". dar cam atat.... Ne-am invartit noi pe-acolo o vreme... si cand am simtit ca degetele mele de la picioare erau la un minut de dregerare...... am zis "STOP!!!!", toata lumea de pe patinoar s-a oprit... s-a creat un culoar pe care am trecut eu ca o zana.... si am iesit. Numai eu stiu cum m-am chinuit sa imi scot picioarele inghetate din patinele alea nenorocite si sa mi le bag(pe ele, picioarele) in ghete.

Ma rog... in alta ordine de idei, o zi cat se poate de normala din viata mea si a Corinei....
Booon... Si ne indreptam spre casa.... Si cum ne indreptam noi asa spre casa... Corina(si odata cu ea si eu... ca n-am avut incotro) trece pe la locul ala de unde se inchiriaza DVD-uri.... si cere(printre altele...*aici imi dreg vocea*) un film putin psihologic. (aici astept sa va prindeti... si vazand ca nu va prindeti... o sa incep sa va explic poanta) Cum sa ceri un film putin psihologic??? cica:
"cam cat de psihologic sa fie filmul asta?"....
"hm.... putin... Cam...atat.[aici arati cam cum ai arata cata pastrama sau mai-stiu-eu-ce vrei de la vanzatoarea de la tejghea(ca sa va distrati cat de tare se poate distra cineva la faza asta ar trebui sa il cunoasteti pe tata... sau macar sa ma vedeti pe mine imitandu-l... dar...)]"
I-am promis corinei ca le povestesc nepotilor ei de faza asta.

Da..... Si mergem noi mai departe spre casa.... si trec pe langa noi 3 tipi. Si incepe distractia:
Tipul1: "Nu va suparati... cam cat mai e de-aici pana departe?"
Corina: "Nuj."(si da sa plece)
Eu: "Mai, nu stiu acuma..... depinde cat de departe..."
Tipul1: "Pai... pana pe la semafoare"
Eu: "Stai sa ma gandesc" (ma uit lung spre semafoare) "Pai sa tot fie cam cat de-aici pana la semafoare..."
Tipul1: "Aha... merci"
Tipul2: "Da' un ceas n-ai, sa ne zici si noua cum te cheama?"
Eu: "Mai.... am.... da'... nu prea vad.... ia uite-te tu"
(Ne uitam noi le ceasul meu.... facem comentarii din astea... ca de oameni care chiar se uita la un ceas greu de citit.... (inaginati-va 2 persoane incercand sa citeasca ceva scris foarte mic pe o cutie cu medicamente sau ceva))
Eu: "Parca sa zic eu ca Ioana ma cheama..."
Tipul2: "Aha merci frumos. Sa fii iubita si sa iti mearga bine...etc etc etc... Sarbatori fericite!"
Eu: "Merci la fel."
Si ne continuam drumurile... eu si Cori intr-o parte, iar ei in cealalta(cred ca inspre semafoare).

Si uite asa ne-am distrat noi azi... E foaaarte probabil sa apara cam aceeasi poveste si pe blogul Corinei... Pentru ca i-a placut si ei la fel de mult ca si mie....
Ma rog... ar mai fi niste detalii plictisitoare de pe drum si de la patinoar de scris...dar cred ca o sa va scutesc de efortul de a le citi si intelege....

Sper ca v-ati distrat....

Aveti grija de voi.

Succes!! Fericire!! Inceputuri noi.

clasa a 11a A a reusit, in sfarsit, sa faca ceva fain impreuna...
Trecuse ceva timp de cand am mai organizat ceva... sau de cand... am reusit, pur si simplu sa traim toti un moment fain impreuna....
Si azi, 17 decembrie 2008, am reusit.
Mie mi se pare super tare ce i-am luat domnului dirigine... si sper ca si lui i-a placut la fel de mult ca si noua ideea de cadou de Mos.
Nu imi plac cadourile costisitoare, sau lipsite de personalitate... Decat sa ii iei unui om o lumanare rosie cu niste chestii aurii desenate pe ea, mai bine nu ii iei nimic... Cum ii arati omului aceluia in felul asta ca e mai special pentru tine decat celealte 2 miliarde de oameni care au primit lumanari rosii cu ceva auriu desenat pe ele?
Ma bucur... Si ma simt fericita in sfarsit. Am reusit sa ies din perioada in care nu imi iesea nimic si sa ma detasez de tantarii minusculi din care faceam niste armasari cat casa.


In alta ordine de idei, azi am prima ora de conducere.... ceea ce inseamna ca de acum pietrenii... Ba nu!!! Romanii.... Ba nu!! Toti locuitorii planetei.... pot intra linisti in stare de alerta :D.
Am si niste pregatire la engleza azi..... mai e si ziua bunicutei mele (face 61 de anisori, multi inainte).... mai am si alte probleme de rezolvat in putinul timp pe care il mai am.... ceea ce inseamna ca statul si mirositul patrunjelului pe ziua de azi cam iese din discutie....
Dar toate astea putin mai conteaza.... Ma bucur mai tare de viata azi decat in oricare alta zi de pana acum, oricat de mult timp as fi avut la dispozitie.... Va iubesc pe toti!!!

Aveti grija de voi.

Ninge!!!

A venit iarna... Si odata cu ea au aparut si gandurile bune.... Si am reinceput sa discut cu oameni cu care uitasem cum e sa stai de vorba...
Ma simt bine... In ciuda unei incercari nereusite de a ma intelege bine cu niste oameni care pur si simplu nu ma inghit(nu imi dau seama exact de ce)
Totul e ok.... Totul va fi ok... Imi mai trebuie doar un print pe un cal alb sa vina sa ma salveze de monotonia zilelor traite intre oameni reci si fara sperante....(accept si printi mai vechi care realizeaza brusc faptul ca frumoasa din padurea adormita e o scorpie pe langa mine :D )
Ma iubesc... Ma iubesc prea mult ca sa imi irosesc timpul cu vise care nu se vor adeveri, probabil, niciodata...
Aveti grija de voi.

scuze

Imi cer scuze, fratilor, ca in ultima vreme blogul meu e atat de sumbru....
Dar nu vreau sa fiu vesela si dragalasa doar de dragul vostru... sau al aparentelor.... Asta ar insemna sa fiu ipocrita... iar eu nu sunt asa.
Si totusi... ce-am facut eu in ultima vreme? Pai(fara pai)... am fost la scoala... aproape la toate orele:D... Am intrat intr-un grup care se pare ca nu e asa cum am crezut eu....Am pierdut vremea.... Am iesit in oras cu colegii si m-am distrat(o vreme)... Si cam atat...
Voi ce mai faceti? Cum va mai merge?
Aveti grija de voi.

De ce?

Pentru ca viata mea incepe sa o ia razna...
Pentru ca tot ce fac pare sa inceapa bine dar se termina prost
Pentru ca nu mai sunt sigura de mine
Pentru ca nu mai stiu exact ce vreau
Pentru ca nu mai sunt sigura ca mai vreau ceea ce am
Pentru ca ideea de schimbare suna mai bine ca oricand
Pentru ca tocmai mi-am rupt o unghie
Pentru ca frustrarile mele sunt atat de nesemnificative ca ma enerveaza si mai tare
Pentru ca nu e zapada pe jos
Pentru ca nu simt ca vine Craciunul
Pentru ca dimineata cand ma trezesc e intuneric afara
Pentru ca sunt atat de rece incat lumea nu isi da seama cata nevoie de caldura am
Pentru ca sunt inteleasa gresit
Pentru ca lumea utopica in care credeam cand eram mica nu exista
Pentru ca cei din jurul meu nu vor sa schimbe lumea asta cu una utopica... (nici macar nu viseaza la asa ceva)
Pentru ca nu am vointa sa duc la capat ceea ce incep
Pentru ca ma dor degetele de la cantat la chitara
Pentru ca de durere de degete nu reusesc sa cant nimic bine

Pentru toate motivele astea am decis sa imi consum 10 minute in viata scriind pe blog